joi, 22 mai 2008

With every kiss and every hug you make me fall in love

you don't know what you got til its gone

Păcat că nu suntem normali

Într-o melodie de-a trupei Taxi, solistul Dan Teodorescu îi spune iubitei sale: „Ai putea fi ideală, păcat că nu eşti normală“. Cam aşa stă treaba şi cu noi, nu credeţi? Suntem perfecţi, păcat că avem nişte defecte. Mă uitam zilele trecute la nişte emisiuni electorale. Vai de mama noastră! Dacă suntem conduşi de specimene de genul ăsta, cum ne aşteptăm să trăim într-o societate normală şi sănătoasă? Sincer, eu nu mai văd luminiţa de la capătul tunelului. Pe de altă parte, Monica Tatoiu spunea, acum câteva zile, că cine va pune anul acesta mâna pe putere va domni peste Ţara Românească mulţi ani de acum înainte. Cel puţin vreo 20. pentru că, europenizaţi ori ba, legea nepotismului nu ne lasă să trăim. Oricum, am auzit ceva ce m-a oripilat. Model de alegeri din UE: votul costă vreo 500 de mii. Să vă explic: intri în cabina de vot, pui ştampila , faci poză cu telefonul mobil şi, la ieşire arăţi fotografia cui trebuie şi primiţi premiul. Şi asta să nu credeţi că se întâmplă în vreun cătun uitat de lume... ci tocmai într-o urbe foarte apropiată de Constanţa. Şi mai avem tupeul să ne considerăm normali? Cu toate astea, avem candidaţi... de-a dreptul „ideali“.