duminică, 28 decembrie 2008

song of the night ...

Moş Crăciun s-a împotmolit în Brazilia

Ştiţi ce am auzit? Cică Moşul, pe care îl aşteptăm încă, nu va mai ajunge pe tărâmuri constănţene. Că, de fapt, dacă aţi primit daruri, nu au fost de la Moşul, ci de la ajutoarele lui.
Pentru că Moşul cel adevărat a rămas prin Brazilia şi se topeşte la soare. S-a împotmolit cu sania în nisip şi nu mai are ce să facă. Aşa că, a găsit pe acolo un băieţel pe nume Radu, ajuns la 40 de ani, dar cu suflet şi minte de adolescent şi i-a dat lui toate darurile din desagă. Nu mai ştia săracul Moş ce să facă el cu atâta greutate... cui să dea toate cadourile. Şi, panicat că nu poate răspunde tuturor scrisorilor şi să dea curs tuturor rugăminţilor din partea micuţilor, să bucure sufletele copilaşilor, Moşul i-a dat totul lui Radu, iubitorul de soare şi plajă. Apoi a stat la vorbă cu el... Oricum nu putea scăpa din nisip. Barba i se udase în aşa hal încât şiroia. Pletele cărunte şi le legase la spate... Chiar nu mai putea, murea de cald ce îi era. Şi cum stătea el de vorbă cu Radu al nostru, Moşu începu să-l întrebe: „De unde eşti, copile?". „E, Moşule... dintr-un oraş îndepărtat... Constanţa. Sunt cel mai mare dintre şmecherii de p-acolo. Şi mă distrez mereu aici, pe plaja braziliană. Nici nu mă intereseasă că sunt copiii pe la care poate n-ai trecut niciodată. Că unele străzi ale oraşului meu nu au fost trecute niciodată pe harta ta, Moş Crăciun. Mie mi-ai adus mereu ce mi-am dorit... şi îmi ajunge!". Uimit, Moşul uită chiar şi de toropeală. Ascultă atent ce-i spunea omul din faţa lui. Sufletul adolescentin se golea, hâtru, odată cu rostirea cuvintelor. Şi se gândea: „Oare chiar nu mai sunt atent la copii? Nu mai văd dacă sunt cuminţi sau nu? Le dau cadouri chiar dacă nu merită? Chiar sunt copilaşi care nu ştiu că exist, care şi-ar dori măcar o dată-n an să primească un cadouaş, oricât de mic ar fi el numai ca să simtă că sunt iubiţi de cineva... Oare câţi părinţi mi-or ţine locul ?". Apoi, Moşul toropit de căldură şi doborât de tristeţe începu să facă o listă a tuturor celor nepăsători şi obraznici care au primit cadouri de Crăciun, dar şi de-a lungul anului. Cap de listă: Răducu Brazilianul. Cu ultimele forţe se trase din nisipul care nu-l lăsa să se mişte şi fugi să aducă bucurie în sufleţelele necăjite. Şi, îşi promise că niciodată nu-i va mai cadorisi pe cei care nu merită. Chiar dacă obraznicii scriu scrisori lungi, folosind cuvinte frumoase. Chiar dacă par buni, inimoşi şi iubitori de bătrâni. Moşul va fi mai bun şi mai atent la dorinţele copiilor cuminţi.

vineri, 19 decembrie 2008

bleah


Oh, happy day: 21 decembrie - ziua "orgasmului mondial pentru pace".


Libertatea ne informează:


De trei ani, organizaţia americană "Global Orgasm" a declarat 21 decembrie ziua "orgasmului mondial pentru pace". In fiecare an, membrii acestei organizaţii propun o oră la care indeamnă cuplurile din toată lumea să facă sex. Motivul? "Orgasmul şi sentimentul de bine pe care acesta îl provoacă pot influenţa lupta împotriva războaielor", susţin aceştia.
Pentru România, maratonul sexual este poimâine, duminică, la ora 14.04. Membrii organizaţiei “Global Orgasm” susţin că astfel se va schimba în bine câmpul energetic al Pământului, prin cel mai concentrat şi instantaneu val posibil de energie umană biologică, mentală şi spirituală, rezultat din orgasmul a milioane de cupluri.
Maratonul de amor ar putea opri războaie
“Minţile noastre influenţează materia şi câmpurile de energie cuantică. Dacă ne vom concentra în timpul şi după marele orgasm la pace şi parteneriat, energia orgasmică, îmbinată cu dorinţa de pace ar putea reduce violenţa, frica şi ura”, a explicat unul dintre organizatori.



muuult prea tare. asta este sora zile internaţionale a zonelor umede :)))

joi, 11 decembrie 2008

Florin Chilian: „Sper că pe Mazăre nu l-a ameţit aerul rarefiat al puterii“


Cântăreţul Florin Chilian a aflat cu surprindere despre finalul procesului dintre Radu Mazăre şi Feri Predescu. Uimirea i-a fost cu atât mai mare, cu cât îl consideră pe edilul constănţean „un băiat foarte isteţ“, care nu poate uita că a fost ziarist la un moment dat.

Aţi aflat de procesul pe care primarul Radu Mazăre i l-a intentat ziaristei Feri Predescu?


Nu ştiam. Însă mă surprinde atitudinea primarului vostru. Este un băiat foarte isteţ. A plecat dintr-un ziar până la urmă. Sper să renunţe Mazăre până la urmă la prostia asta.

Vi se pare o reacţie firească din parte unui primar, mai ales a unuia venit din breasla ziariştilor, care a fost acuzat şi condamnat pentru calomnie?


Nu, nu este firesc. Mă gândesc iar la Mazăre. Îl ştiu isteţ şi aplicat. Poţi spune orice despre el, dar nu că este dobitoc. Dacă era aşa, nu reuşea ce a reuşit. Nu se ridica dintre voi (n.r. ziariştii) şi ajungea primar. Sper să renunţe totuşi, să-şi amintească prin ce a trecut şi el ca ziarist. Sincer îţi spun, ce aud este o mare mirare pentru mine.

Veţi semna petiţia online împotriva magistraţilor care au condamnat-o pe Feri?


Sigur că voi semna petiţia!

Credeţi că există vreo şansă ca Radu Mazăre să revină la sentimente mai bune în acest caz?


Sper în continuare să fie o chestie făcută la vanitate, la orgoliu. Nu cred că a uitat atât de repede de unde a plecat. Şi sper să-şi revină şi că nu l-a ameţit atât de tare aerul rarefiat al puterii.

Suflete de slugă

Motto: „Suntem un neam de oi. Doar aveam simbol oaia, mioriţa... Măcar de aveam un şoarece. Era mai bine“ - Florin Chilian

Să o spunem p-aia dreaptă: mult trâmbiţata solidaritate a jurnaliştilor nu există. Şi, ce mă surprinde cel mai tare este că unii care habar n-au cine eşti sau de ce exişti pe pământul ăsta fac ceva să te ajute sau nu fac nimic, dar măcar tac din gură. În schimb, unii, care au înotat în aceeaşi mocirlă mediatică, preferă să sară la gâtul tău decât să muşte mâna care îi loveşte şi îi hrăneşte. „Orice complex de superioritate vine dintr-unul de inferioritate“, ne-au tot spus profesorii în timpul celor patru ani de studenţie. Şi, sinceră să fiu, cunoscând oameni, îmi dau seama cât adevăr se regăseşte în spusele lor. Văd pe zi ce trece nu mioriţe, ci şoareci, nu oameni, ci mutanţi, nu suflete, ci găuri negre. Nu ne pasă, nu vrem să facem ceva, dar ştim să scuipăm numai de dragul de a flegma pe orgoliul unuia. În acelaşi timp suntem conştienţi că nu avem o conştiinţă prea curată, că avem conturi doldora şi oameni care să ne perie atunci când avem nevoie. Ştim să pupăm talpa şi posteriorul mai-marelui conducător şi prea iubit şef care are dreptate întotdeauna. Simţim nevoia să ne cenzurăm gândirea, fără a mai aştepta ca pumnul în gură să vină din partea altuia. Şi asta tot din slugărnicie. „Mai bine fac eu cum vrea el, înainte să mi se spună. Aşa o să mă gudur şi mai bine, o să-mi dea un os şi mai mare“, gândeşte ipocritul. Apoi, seara în patul conjugal, cel cu nume de domni hunedoreni priveşte tavanul alb şi visează cu ochii deschişi: „Mâine mai iau un kil de var pentru cocioaba de pe Mircea. Iar poimâine, nişte lavabil pentru aia de pe Ferdinand. Apoi, când termin treaba, mai împroşc niţel cu noroiul afacerilor mele în nefericiţii care vorbesc urât despre şefu’“... şi zâmbetul răutăţii fără minte i se desenează pe faţă. Şerban Huidu îmi spunea, acum vreo câteva zile, că presa din România mai are mult până să devină independentă. Corect! Din păcate, meteahna noastră este alta: nu vrem independenţa. Ne place slugărnicia, pupincurismul şi averea făcută pentru că „şefu’“ este mare şi tare. Şi, dacă reuşesc să pup destul de adânc, îmi dă şi mie o firimitură. Nouă ne plac aluziile, nu vorbele directe, ne plac scrierile cu subînţelesuri, atacurile „pe la spate“. N-avem „cojones“ să scriem negru pe alb ce avem pe suflet. Şi nici să ne recunoaştem coloritul penelor papagaliceşti. Unii sunt ostili, alţii vânduţi definitiv. Este greu să ai o opinie când şefu’ plăteşte pentru gândurile tale. Sfârşitul îi aparţine tot lui Chilian: „Prea multă prostie!... doar ipocrizie... staţi ascunşi în turmă! Trăiţi la borcan, vieţi de şobolan, vieţi trăite-n van...!“.

Sara :D



luni, 8 decembrie 2008

dacă tu...



Daca tu ai disparea
Si din risu-mi si din plinsu-mi
Te-as gasi in sinea mea,
Te-as cladi din mine insamï.

Huidu: „Ştim cu toţii cine este Mazăre“


Cârcotaşul Şerban Huidu a vorbit despre lipsa de independenţă a presei de provincie. Solidarizează cu Feri Predescu şi consideră că primarul Radu Mazăre, cel care a acţionat-o în instanţă pe ziaristă şi i-a cerut despăgubiri morale de 500 de milioane de lei, va simţi la un moment dat efectul faptelor sale.

Ai aflat că ziarista Feri Predescu a pierdut procesul cu Radu Mazăre?


Ştiu. Nu este o situaţie normală, dar şi presa aduce acuzaţii fără acoperire, câteodată. Ar trebui să înveţe şi jurnaliştii să se „blindeze“. Eu ştiu foarte bine despre ce vorbesc pentru că şi noi suntem puşi în aceeaşi situaţie şi suntem supuşi unor presiuni mari. Când spui ceva ar trebui să ai acoperiri.

Dar a fost vorba despre o părere exprimată de un ziarist în timpul unei emisiuni televizate.


Da, ştiu, a fost doar o părere. Însă a fost o părere spusă pe un post public, la o oră de maximă audienţă.

Totuşi, cum vezi situaţia în care se află Feri acum? Trebuie să-i plătească lui Mazăre 500 de milioane de lei...


Sincer, îmi pare rău că se întâmplă asta. Eu cred că este o greşeală. Întreaga situaţie se va întoarce împotriva lui Mazăre, la un moment dat. Ştim cu toţii cine este Mazăre. Nu este un mister pentru nimeni. Însă, ca să putem să-i „roadem“ bine pe politicienii noştri, trebuie să învăţăm să fim puţin mai deştepţi ca ei.

Este presa de provincie mai uşor „controlabilă“?


Există foarte puţine situaţii în care presa este cu adevărat independentă. Uite, noi, la Prima, suntem un caz fericit. Însă, în provincie, stă altfel treaba, sforile se trag mult mai bine. Şi este greu când „le patron“ este strâns cu uşa de voievozii locali.

Vei semna petiţia online împotriva magistraţilor care au condamnat-o pe Feri Predescu?

Am semnat. Şi te rog ceva. Pup-o pe Feri din partea mea.

Sprijin pentru un jurnalist care trebuie sa ii plateasca 15 000 de euro primarului Mazare

8 decembrie 2008
Bucuresti

Decizia definitiva si irevocabila impotriva ziaristei Feri Predescu, intr-un proces civil de calomnie intentat de primarul Constantei, Radu Mazare, este o victorie a coruptiei si crimei organizate asupra libertatii de exprimare.
Nu ma impac cu aceasta situatie.
Feri Predescu a relatat, intr-o emisiune TV la care era invitat si Radu Mazare, despre relatiile primarului Constantei cu lumea interlopa. Informatiile erau publice, ele erau rezultatul unei anchete realizate de o echipa de 12 jurnalisti de investigatie care au redactat o monografie a crimei organizate care sufoca orasul si judetul Constanta. Informatiile la care s-a referit Feri Predescu fusesera deja publicate nu numai in aceasta monografie, ci si intr-un cotidian central. Ele detaliau relatia dintre afaceri, lumea interlopa, politicieni si administratia locala. Nici monografia, nici cotidianul nu erau editate in Constanta. Nici unul, nici celalalt nu au pierdut in justitie niciun proces deschis de Radu Mazare. A pierdut, insa, Feri Predescu: ea a vorbit, la telefon, din Constanta. A castigat la judecatorie, a pierdut la tribunal. Tribunalul a dispus ca Feri Predescu:
- «sa prezinte scuze reclamantului prin intermediul unei scrisori publice adresata acestuia, in termen de 15 zile de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari, sub sanctiunea platii daunelor combinatorii de 100 ron/zi de intarziere»;
- «sa publice prezenta hotarare, pe cheltuiala sa, intr-un ziar de larga circulatie in Municipiul Constanta si intr-un ziar central de larga circulatie in termen de 15 zile de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari, sub sanctiunea platii daunelor combinatorii de 100 ron/zi de intarziere»;
- sa plateasca 50.000 de RON daune morale, cheltuielile de judecata in valoare de aproximativ 7 197 RON.
Curtea de Apel Constanta a mentinut decizia. Reamintim judecatoarelor de la Tribunalul si Curtea de Apel Constanta, care au luat aceasta decizie, ca in situatiile care prezinta interes public, care implica politicieni sau functionari publici importanti, jurnalistul care a exprimat cu buna-credinta opinii avand o minima baza factuala, este protejat de articolul 10 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului. In plus, condamnarea la plata unei sume de aproximativ 15 000 de euro, la care se adauga obligatia de a publica zcuze hotararea instantei, este mult disproportionata din perspectiva Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Aceste considerente fundamenteaza decizia ziaristei de a da in judecata statul roman la CEDO, sprijinita de APADOR-CH.
Dar pana atunci ea trebuie sa execute decizia judecatoreasca irevocabila. Ceea ce, pe mine ma revolta. Simbolic, mesajul acestei pedepse este urmatorul: cine se leaga de mine, plateste scump. Mesaj dur, transmis cu forta unor voci - Tribunalul si Curtea de Apel Constanta - care ar trebui sa fie garant al administrarii legii, iar nu protectoare ale celor care nu vor sa se vorbeasca despre crima organizata. Simt nevoia sa protestez fata de aceasta victorie asupra unuia dintre putinii ziaristi care mai indraznesc sa vorbeasca liber intr-unul dintre orasele cele mai sufocate de coruptie si crima organizata. Iar pentru a face din protest o institutie, simt nevoia sa ii recladesc ziaristei Feri Predescu si celor care gandesc si actioneaza ca ea, increderea ca daca la Constanta sunt singuri si vulnerabili in fata unui primar abuziv, nu sunt singuri in Romania.
Inteleg sa contribui la eliberarea ei de sub presiunea unei pedepse excesive si sa-i usurez efortul cu o contributie in bani. Sa inteleaga primarul Mazare ca nu ajunge un calus de 15 000 de euro pentru ziaristii din Romania.
Am depus azi o suma in contul colegei mele Feri Predescu impotriva lui Radu Mazare si a acelor magistrati din Constanta care nu apara principiul libertatii de exprimare.

Mircea Toma, presedinte Asociatia Agentia de Monitorizare a Presei

Se alatura demersului si o sprijina financiar pe Feri:
Jean-François Julliard, Secretar general, Reporteri fara Frontiere
Ioana Avadani, director executiv – Centrul pentru Jurnalism Independent
Cezar Ion, presedintele Asociatiei Jurnalistilor din Romania
Rodica Culcer, jurnalist
Catalin Tolontan, jurnalist
Dan Tapalaga, jurnalist
Iulian Comanescu, jurnalist
Valentin Zaschievici, jurnalist, Jurnalul National
Liana Ganea, coordonator al programului FreeEx,
Asociatia Agentia de Monitorizare a Presei
Razvan Martin, coordonator al programului FreeEx,
Asociatia Agentia de Monitorizare a Presei
Stefan Candea, jurnalist, vicepresedinte Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie
Sorin Semeniuc, jurnalist, Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie
Catalin Pruteanu, jurnalist, Jurnalul National
Cristian Stefanescu, ziarist Deutsche Welle Radio
Cristian Godinac, presedinte al Federatiei Romane a Jurnalistilor MediaSind
Sanziana Ionescu, jurnalist, Gandul
Carmen Macavei, asistent executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent
Petrisor Obae, jurnalist, paginademedia.ro

Cristian Tudor Popescu s-a alaturat demersului nostru cu propriul sau punct de vedere:
“Cele spuse de jurnalista Feri Predescu in emisiunea postului Realitatea TV din 12.08.2006 in legatura cu Primarul Constantei, Radu Mazare si razboaiele interclanuri din acest oras nu reprezinta un demers ireprosabil profesional. Chiar daca exista intr-o urbe lucruri "indeobste cunoscute", despre care "se stie", "se aude", chiar daca aceste lucruri pot fi si adevarate, un ziarist profesionist nu are dreptul sa utilizeze asemenea "argumente": "Ceea ce am spus, am spus in calitate de observator al cotidianului, de ani de zile, chestiile astea se observa, se discuta, se consemneaza". Daca nu poate acoperi asemenea afirmatii cu dovezi concrete, ziaristul se expune unei hotarari judecatoresti defavorabile. Ceea ce s-a si intamplat in procesul Radu Mazare versus Feri Predescu.
Suma insa, la plata careia a fost condamnata jurnalista din Constanta, 15 000 euro, mi se pare dovada clara a unei rele judecati, nu numai nedreapta, ci si agresiva, indreptata la intimidare impotriva intregii bresle jurnalistice. Este o suma menita sa distruga practic un jurnalist a carui vina nu justifica nici pe departe asemenea sentinta. Prin urmare, inteleg sa ii donez o suma de bani jurnalistei Feri Predescu, in semn de protest si solidaritate, pentru a contribui la achitarea amenzii, pana cand se vor pronunta organismele europene de justitie.”
Cristian Tudor Popescu

SEMNEAZA SI TU PETITIA SI FA O DONATIE PENTRU A SPRIJINI LIBERTATEA PRESEI http://www.petitieonline.ro/petitie-p49832053.html

[donatiile se pot face la Banca Transilvania sucursala Constanta - Contul in lei RO40BTRL01401201D45373XX – titular cont Predescu Ghiulfer (Feri)]

vineri, 5 decembrie 2008

song of the day

„Reacţia lui Radu Mazăre mi se pare disproporţionată“


Victor Ciutacu, „tonomatul“ urât de preşedintele Traian Băsescu şi redactor-şef al cotidianului Jurnalul Naţional comentează finalul procesului dintre Radu Mazăre şi Feri Predescu. Ziarist cu state vechi, „arogantul şi genialul“ Ciutacu recunoaşte că are o relaţie bună cu Radu, aşa cum îi spune. Cu toate acestea, dezaprobă poziţia pe care edilul a adoptat-o în relaţia cu o parte a presei constănţene.

Ce părere aveţi despre faptul că primarul Constanţei a dat în judecată un ziarist pentru că şi-a exprimat o opinie?

Mi se pare absurd. Eu îl apreciez pe Mazăre din motive multiple dar reacţia lui mi se pare exagerată. Nici nu ştiu foarte bine ce a spus sau ce a făcut ca să se ajungă la un proces. (n.r. – i-am explicat că este vorba despre nişte opinii exprimate în cadrul unei emisiuni televizate) După ştiinţa mea, libertatea de opinie este garantată de Constituţie. Ştiţi foarte bine că eu am un conflict deschis cu preşedintele Băsescu. Da, m-a făcut tonomat şi mi-am spus opiniile despre domnia sa în fiecare emisiune, seară de seară. Dar nu m-a dat în judecată pentru asta.

Totuşi, de ce s-a ajuns aici?

Sincer, nu ştiu ce îl ambiţionează atât pe Radu Mazăre în lupta asta. Şi nu cred că banii îi vor garanta satisfacţia.

Feri Predescu a fost condamnată să dea 500 de milioane de lei despăgubiri morale...

Mi se pare absurd să îi ceri asemenea sumă unui ziarist. Dacă Radu căuta satisfacţia, putea să îi ceară şi 5 lei. Nu era nevoie de 500 de milioane. Trebuie să ne aducem aminte că şi domnului Cristoiu tot suma asta i s-a cerut.

Până la urmă vorbim despre un primar, fost ziarist dat în judecată şi condamnat pentru calomnie.

Tocmai d-asta mă miră foarte tare reacţia lui. Pentru că ştiu că a trecut şi el prin aceeaşi experienţă când era ziarist. A fost un jurnalist incisiv care s-a judecat cu preşedinte al ţării. Mi-ar plăcea să aibă o limită sau măcar o memorie bună. Repet, este vorba despre un om care s-a luat în piept cu un preşedinte al României.

Credeţi că a fost aleasă Feri drept exemplu pentru presa constănţeană?

Feri este o ziaristă foarte bună şi Radu a lucrat „la mare“. Poate că a vrut să ofere un exemplu celorlalţi, celor care o admiră pe Feri. Repet, mi se pare disproporţionată reacţia lui Radu Mazăre din punct de vedere al daunelor cerute şi aşa mai departe.

Este presa de provincie mai uşor de controlat?

În provincie, aşa-zişii baroni locali sunt foarte influenţi şi puternici. Poate că suferă şi presa din cauza asta. Eu am norocul să pot spune ceea ce gândesc pentru că am în spate un trust puternic. Însă, trebuie să recunoaştem: în România există această tentaţie, de a închide gura presei. Şi, din păcate, reacţiile de genul ăsta vin mai ales din cauza celor care nu acceptă adevărul şi nu suportă să fie atinşi nici măcar cu o floare.



Sursa: http://www.ziuadeconstanta.ro/



Politicieni cu ablativul în gură

Mai deunăzi am purtat o discuţie de-a dreptul hilară cu Gheorghe Stoica, mare consilier local PSD-ist. Sincer vă spun: nu ştiu cum se face, dar înainte de alegeri erau toţi numai lapte şi miere şi deodată situaţia s-a schimbat. Au învăţat să spună ce au pe suflet!

Numai că, în loc să se exprime în gura mare, bărbăteşte, politicienii noştri cu tichie de mărgăritar încearcă să arunce mesaje subtile în fraze începute mieros cu apelativul „iubita“. Aşadar, îl sun eu pe domnul Stoica pentru a-i lua o declaraţie. Deontologic şi frumos, aşa cum doreşte mai marele urbei. Evident, dezbăteam subiectul zilei: procesul dintre Mazăre şi colega Feri. Bun! După ce s-a dat de ceasul morţii că nu ştie, că n-o cunoaşte, că el nu a fost destul de vizibil şi de important ca să fie băgat în seamă de presă, fostul popă răspopit (pentru că Stoica a slujit cele sfinte înainte de a se integra absolut într-ale politicii) a început să se joace de-a arcaşul cu săgeţi otrăvite: „Nu, iubita, eu nu te-am dat nici pe tine în judecată când ai scris altceva decât ţi-am spus“. „Greşit! Am scris mereu aşa cum v-aţi exprimat“, răspund eu. „E, nu-i chiar aşa. Când ai scris de case, de terenuri... dar eu nu te-am dat în judecată. Dar, vezi tu... în presă la noi sunt o grămadă de fătuce care abia au terminat liceul şi au făcut o facultate particulară pe câţiva bani şi intră în presă să scrie urât de noi“. Ohoho. Bun aşa! Începusem să mă simt eu calomniată acum. Dar am ascultat în continuare: „toţi se trezesc să scrie una şi alta, numai neadevăruri. Spui ceva şi se scrie altceva şi ei nici măcar nu ştiu ablativul în latină. Şi se apucă să scrie despre tine“. Asta cu ablativul a fost maxima! Nu ştiam cum să reacţionez. Avea vreun rost să-i retez elanul acuzator sau puteam să mă amuz în continuare? Mă limitez la a-i exemplifica ceva ce i-am exprimat prin viu glas: agramaţi nu sunt numai jurnaliştii, domn consilier, ci şi unii dintre politicieni. Sau trebuie să vă aduc aminte de colega dumneavoastră de partid, devenită deputat, cea care v-a luat locul de secretar de şedinţă în Consiliul Local şi care crede că trebuie să se ia o pauză „ca să POT şi fetele astea să numere voturile?“ Ori, poate credeţi că este neapărată nevoie să o luăm pe urmele lui Radu Paraschivescu şi să scriem şi noi „Ghidul nesimţitului“. Că am avea material destul. Sau ne rezumăm la a exclama ca cel pe care l-am enunţat mai devreme: „Mi-e rău la cap, mă doare mintea!“.

P.S. În legătură cu afacerile răspopeniei sale: potrivit declaraţiei sale de avere, Gheorghe Stoica are două terenuri în Constanţa, un apartament, două case şi trei maşini. Construieşte pe strada Amurgului un bloc cu zece etaje şi o casă cu două nivele pe strada Salonic. Mai are şi Casa Verde din Mamaia. Astea-s averile oficiale. Făcute numai cu ajutorul ablativului din latină. Limbă moartă la fel ca şi moralitatea unora.

joi, 4 decembrie 2008

Zodiac Floral

Floarea Soarelui [1, 10, 19, 28 ale fiecarei luni]

Este compatibil cu:Orhideea (7, 16, 25)Bujorul (2, 11, 20, 29)Albastreaua (4, 13, 22, 31)Papucul-Doamnei (3, 12, 21, 30)Macul (6, 15, 24).
Numerele norocoase: 1, 11, 16, 19, 22, 25, 31
Zilele favorabile: duminica si luni.
Asemeni acestei flori care are nevoie de lumina pentru a creste si a se dezvolta, nativul simte in permanenta nevoia de a se afla in centrul atentiei, de a fi apreciat, admirat si complimentat. Cel care s-a nascut sub acest semn este o fire energica, dinamica, expansiva, vesela, optimista reusind astfel sa se faca cu usurinta cunoscut, si sa atraga in jurul sau cat mai multe persoane, pentru ca de fapt scopul sau este acela sa poata domina tot ceea ce se afla in jurul sau. Este o persoana puternica, un adevarat luptator, incercand sa duca la bun sfarsit tot ceea ce-si propune sa faca.
Pentru ca dinamismul este una din calitatile sale isi traieste viata din plin, cautand aventura si senzatiile tari chiar daca aceastea inseamna stres, presiune permanenta sau suferinta. Incearca sa-si musamalizeze defectele si sa-si hiperbolizeze calitatile, creandu-si o imagine cat mai buna. In dragoste se lasa calauzit de instinct, de ceea ce simte. Nu va reusi sa cada victima intr-o relatie deoarece cauta persoane mai slabe decat el, dar ii va fi foarte greu sa-si gaseasca perechea potrivita deoarece este foarte pretentios, cautand o persoana cu o fire puternica, care cu siguranta nu se va lasa neconditionat dominata.

Bujorul [2, 11, 20, 29 ale fiecarei luni]

Este compatibil cu:Bujorul (2, 11, 20, 29)Albastreaua (4, 13, 22, 31)Margareta (8, 17, 26)Orhideea (7, 16, 25)Macul (6, 15, 24).
Numerele norocoase: 1, 4, 7, 9, 18, 27, 33
Zilele favorabile: duminica, luni si vineri.
Bujorul, datorita culorii sale rosii ca focul, este simbolul dorintei devoratoare de a iubi si de a fi iubit, de a se darui si de a afla ce se ascunde sub acest sentiment numit "pasiune". Nativul acestui semn se simte pe deplin implinit numai atunci cand iubeste si este iubit, pentru ca el considera ca implinirea si-o poate gasi numai alaturi de persoana iubita careia sa-i impartaseasca emotiile, ideile, sentimentele. O data ce considera ca a gasit partenerul ideal nativul devine incredibil de loial si de devotat, renuntand sa mai zboare din floare in floare. Cei nascuti sub acest semn se vor ghida in viata dupa principiul “Daca dragoste nu e nimic nu e”, chiar si atunci cand vor ajunge la varsta batranetii.
Pentru ca traieste pentru a fi iubit este intr-o continua cautare a jumatatii sale. Nu va refuza niciodata avansurile ce i se fac daca se simte atras de persoana care i le face. O data ce s-a indragostit va deveni mai atent cu persoana sa, mai cochet dar si mai romantic. Este extrem de gelos si posesiv, fapt ce nu poate fi suportat cu usurinta de cei care isi doresc sa se implice intr-o relatie. Poate prea pragmatic, poate deveni cu timpul obtuz si inflexibil, indepartandu-i astfel pe cei dragi. Este foarte perseverent si datorita acestei calitati reuseste sa duca la bun sfarsit tot ceea ce isi propune. Isi pierde cu usurinta rabdarea, se enerveaza repede si de aceea nu este bine sa-i stai in cale cand este stapanit de aceste sentimente. In dragoste trasatura definitorie ar fi pasiunea. Nu-si imagineaza viata singur, de aceea iubirea este totul pentru acest nativ.

Papucul-Doamnei [3, 12, 21, 30 ale fiecarei luni]

Este compatibil cu:Macul (6, 15, 24)Trandafirul (9, 18, 27, 25)Papucul-Doamnei (3, 14, 21, 30)
Numerele norocoase: 1, 4, 7, 9, 18, 27, 33, si 42
Zilele favorabile: duminca, luni, si vineri
Apartinand aceleasi specii ca si orhideea, nativul aflat sub acest semn are un aer exotic, extrem de atragator pentru persoanele de sex opus. Desi el poate fi considerat calm, ferm, hotarat, generos poate fi si nelinistit, entuziast, nesigur pe propriile forte, avar, dand dovada de mare fragilitate. Isi manifesta interes pentru cele mai diferite lucruri ceea ce denota o curiozitate innascuta care trebuie sa fie alimentata in permanenta.
In viata sentimentala este foarte imprastiat, distrat, ceea ce-l face sa fie si nestatornic. Este o fire infidela pentru ca daca ceva l-ar speria, acel lucru ar fii o relatie stabila. Se teme de monotonie de aceea este intr-o cautare permanenta de inedit. Putini sunt aceia care ar reusi sa reziste alaturi de o persoana aflata sub acest semn. Daca ar reusi sa se controleze, sa-si stapaneasca reactiile cu siguranta ar avea mai mult succes, ar fi inteles si agreat de cei din anturaj.

Albastreaua [4, 13, 22, 31 ale fiecarei luni]

Este compatibil cu:Bujorul (2, 11, 20, 29)Albastreaua (4, 13, 22, 31)Margareta (8, 17, 26)Macul (6, 15, 24).
Numerele norocoase: 1, 7, 16, 19, 20, 25, si 29
Zilele favorabile: duminica si luni.
Nativul care se afla sub acest semn se aseamana acestei flori pana la ultima fibra. Da dovada de sensibilitate, fragilitate, devotament si bunatate. Ar face orice pentru cei din jurul sau, numai ca sa nu fie uitat. Este un foarte bun prieten, o companie agreabila si oricand te poti baza pe el la nevoie. Cu siguranta nu ai sa reusesti sa te superi pe el pentru ca firea lui nu ti-o permite. Din fire modest, are tendinta de a se subaprecia, lucru ce ar putea sa-i dauneze in viata de zi cu zi. Cei nascuti sub acest semn cedeaza cu usurinta in fata obstacolelor, nereusind sa se lupte pentru sansa lor. Sunt persoane carora ideea de a duce o viata riscanta nu le surade.
In dragoste se va descurca destul de greu doarece sunt foarte timizi. Intr-o relatie stabila va da dovada de devotament si loialitate, iar partenerul va intelege ca gelozia nu isi are locul intre cei ei. Este mereu in cautarea unui partener inteligent, agresiv, capabil sa-l poata puna la punct, dar si sensibil si cu un simt al umorului dezvoltat astfel incat sa-l inteleaga. O data ce a gasit un partener ii place sa creada ca relatia lor nu va sfarsi niciodata, iar daca nu si-l gaseste isi va crea o lume imaginara unde sa-si poata implini dorintele si fanteziile.

Irisul [5, 14, 23 ale fiecarei luni]

Este compatibil cu aproape toate florile mai putin cu cei aflati sub semnul Albastrelei, adica, cu cei care sunt nascuti in zilele: 4, 13, 22, 31.
Numerele norocoase: 1, 10, 19, 28, 30, si 38
Zilele favorabile: miercuri si vineri.
Aceasta floare este venerata si considerata un simbol national in Japonia. Persoanele care au avut norocul sa se nasca in aceste zile sunt cu totul deosebite. Se adapteaza cu usurinta in oricare mediu si in orice situatie. Se descurca cu usurinta in orice domeniu. Nativii dau dovada de o inteligenta remarcabila, sunt extrem de sociabili, reusind sa fie simpatizati de toata lumea. Desi par agreabili, ar putea exploda precum un vulcan daca sunt jigniti fara motiv. Cei care se afla sub acest semn nu-si refuza nici o placere manifestandu-si orice curiozitate. Astfel nativul o sa descopere inclinatiile sale catre frumos si tot ceea ce tine de arta: literatura, pictura, arhitectura, muzica.
Daca ar reusi sa-si descopere talentul din timp, nativul aflat sub semnul Irisului ar avea parte de o cariera stralucita in domeniul artistic. Desi se crede o persoana vulnerabila, de fapt nativul este foarte hotarat si extrem de puternic. Partenerul nativului aflat sub acest semn nu va avea parte de o relatie monotona deoarece acesta va face tot posibilul sa condimenteze relatia lor.

Macul [6, 15, 24 ale fiecarei luni]

Este compatibil cu:Trandafirul (9, 18, 27)Papucul- Doamnei (3, 12, 21, 30)Macul (6, 15, 24).
Numerele norocoase: 3, 6, 9, 21, 24, 27, si 30
Zilele favorabile: marti, joi si vineri.
Nativul se pricepe sa manipuleze oamenii cu multa usurinta, lucru ce-i ofera multa satisfactie, dar care-l ajuta pe de-o parte sa se familiarizeze cu cei din jurul sau si sa-i cunoasca, iar pe de alta parte sa se foloseasca de acestia ca sa evolueze si sa progreseze pe orice plan. Este adeptul adevarului si uraste minciuna, demagogia, meschinariile si persoanele parsive. Este inzestrat cu o intuitie desavarsita care-l ajuta sa anticipeze toate actiunile si reactiile celor din jurul sau. Este un ascultator si un sfatuitor perfect pentru cei aflati in impas, dar intervine o problema atunci cand este vorba despre el.
I se intampla adesea sa viseze cu ochii deschisi ca va avea o contributie importanta la implinirea fericirii celor aflati in jurul sau. Atunci cand trebuie sa se desprinda din lumea sa imaginara, devine pesimist si usor iritabil. Este un sentimental si i se intampla adesea sa-si incarce bateriile retraind amintirile de care a avut parte. In dragoste da dovada de multa sensibilitate si romantism reusind sa atraga cu usurinta persoanele de sex opus care sunt convinse ca se pot baza oricand pe nativul aflat sub acest semn. Este senzual si pasional, fiind gata oricand sa renunte in favoarea partenerului sau.

Orhideea [7, 16, 25 ale fiecarei luni]

Este compatibil cu:Floarea-Soarelui (1, 10, 19, 28)Papucul-Doamnei (3, 14, 21, 30)
Numerele norocoase: 12, 20, 21, 29, 30, si 40
Zilele favorabile: duminca si luni
Asemeni orhideei, nobila si exotica, nativul aflat sub acest semn reuseste sa se faca remarcat cu usurinta. Fara doar si poate, veti sesiza prezenta unei persoane nascute sub acest semn de la distanta datorita frumusetii, elegantei si atitudinii sale aristocratice. O data ce ati observat toate acestea, veti dori sa aveti din ce in ce mai mult in preajma voastra o astfel de persoana. Daca nu sunteti asemeni nativului va fi foarte greu sa-l captati in anturajul dumneavostra deoarece acesta se fereste de lucrurile simple, banale. Daca veti reusi sa-l aveti in compania dumneavostra va va aduce bucurie si fericire in inima si, chiar daca vi se pare greu de abordat, trebuie sa stiti ca este foarte usor de cucerit. Unul dintre principiile de baza ale orhideei este fair-play-ul si in orice situatie s-ar afla, nu renunta la el. Desconsidera persoanele prefacute, destesta infidelitatea si atmosfera stresanta si conflictuala, dar va reusi sa o depaseasca pe aceasta din urma cu brio.
Persoana aflata sun semnul orhideei poate fi un bun sfatuitor si un umar pe care sa va sprijiniti de cate ori aveti probleme. Orhideea este o fire foarte sensibila si se poate simti tradata chiar si de cei mai apropiati prieteni. Ca sa iasa din aceasta stare orhideea isi creeaza o lume proprie, imaginara, in care se refugiaza ori de cate ori se afla in impas. De aceea ii place enorm de mult sa calatoreasca, acesta lucru fiind un bun prilej de a cunoaste noi oameni, pe care eventual sa-i domine fara a se osteni prea mult. In viata amoroasa, nativul pare a fi libertin dar in realitate isi cauta cu multa grija partenerul. Orhideea este foarte pretentioasa si nu poate fi usor de pacalit dar o data ce s-a convins ca a gasit perechea ideala va lasa deoparte duritatea si va deveni o peroana extrem de blanda si calda. Compromisuri nu va face niciodata intr-o relatie, lucru ce ar putea sa-i pericliteze relatiile pe termen lung.

Margareta [8, 17, 26 ale fiecarei luni]

Este compatibil cu:Bujorul (2, 11, 20, 29)Albastreaua (4, 13, 22, 31)Floarea-Soarelui (1, 10, 19, 28)Macul (6, 15, 24).
Numerele norocoase: 4, 8, 22, 24, 26, si 31
Ziua favorabila: sambata.
Persoanele nascute sub acest semn floral desi dau dovada de multa sensibilitate si naivitate stiu sa-si impuna cu usurinta punctul de vedere. Desi asteptarile nativului sunt de multe ori inselate, are tendinta sa se apropie de persoanele care ii acorda importanta. Isi doreste foarte mult de la cei din jurul sau sinceritate si fidelitate cu toate ca de multe ori, margareta, se vede nevoita sa apeleze la compromisuri pentru a mentine o relatie. Sentimentele se afla intotdeauna pe primul plan, asa ca nu va acorda prea multa importanta vietii sexuale deoarece considera ca relatiile stabile se bazeaza pe respect, incredere si fidelitate. Ii este foarte greu sa-si deschida sufletul in fata celor din jur chiar si in fata partenerului creand senzatia ca este foarte secretoasa si reusind sa-i indeparteze pe toti din jurul sau.
Nativul din acest semn este o persoana de incredere, pe care te poti baza oricand la nevoie, lucru ce-l ajuta sa-si cladeasca relatii de prietenie pe viata chiar daca acestea sunt putine. Dand dovada de modestie, susceptibilitate si insistenta va reusi sa-si aleaga drumul in viata si sa reuseasca profesional. Prin pozitia sociala de care va avea parte va reusi sa-si satisfaca capriciile si sa-si ajute prietenii aflati la ananghie. Apreciaza persoanele cu umor si bun gust, detestandu-le pe cele care dau dovada de agresivitate verbala sau fizica, sau cele care ar face orice sa iasa in fata. Partenerul ideal va fi cel care va reusi sa faca o “margareta” cu adevarat fericita.

Trandafirul [9, 18, 27 ale fiecarei luni]

Este compatibil cu:Orhideea (7, 16, 25)Macul (6, 15, 24)Trandafirul (9, 18, 27, 25)Papucul-Doamnei (3, 14, 21, 30)
Numerele norocoase: 9, 15, 24, 27 si 30
Zilele favorabile: marti, joi si vineri
Persoana aflata sub semnul acestei zodii este extrem de pasionala si agresiva. Impulsivi din fire, trandafirii sunt expusi unor consecinte nu tocmai placute ale deciziilor lor. Cu toatea acestea, ei nu dau inapoi, facand cu usurinta fata intamplarilor neplacute, dand dovada de curaj, chiar unul impins la extrema ce poate sa le cauzeze anumite sanctiuni. O comparatie ideala a nativului aflat sub semnul trandafirului este aceea cu a unui leu, deoarece stie sa-si apere familia si prietenii atunci cand acestia sunt in situatii neplacute.
Se poate spune despre acesti nativi ca nimic nu-i va opri sa-si atinga scopurile in viata chiar daca vor intampina dificultati si isi vor consuma toate energiile de care sunt capabili pentru a duce lucrurile la bun sfarsit. Trandafirul ar trebui sa acorde mai multa atentie relatiei de cuplu, pentru ca altfel risca sa-si piarda partenerul daca nu-i acorda atentia cuvenita. Fidelitatea nu este o trasatura caracteristica nativului, cu toate ca acesta pune multa pasiune intr-o relatie.

Cabron: "Muzica noastră este un fel de ştirile de la ora 5“


„În Europa românească nu îţi trebuie viză“, spuneau în urmă cu ceva vreme Shoby şi Cabron. Acum, situaţia s-a schimbat iar românii „de pe Internet“ au început să se întoarcă acasă. Sau cel puţin aşa crede Cabron, unul dintre fondatorii trupei Codu Penal.





Cabron - Interviu noiembrie 2008
Asculta mai multe audio Evenimente »

Cine v-a lansat pe voi? Se ştie că de obicei, trupele de hip-hop sunt lansate de una dintre formaţiile consacrate, cum ar fi BUG Mafia sau Paraziţii.

Nu ne-a lansat nimeni. Am fost prieteni foarte buni cu La Familia şi s-a întâmplat să facem un videoclip cu ei în 2003, care se chema Zi de zi. Apoi am avut nişte colaborări cu Nico, cu mai multe persoane cunoscute..


Nico a devenit mai mult cunoscută prin intermediu piesei pe care a cântat-o cu voi...

În 2003 am cântat împreună piesa Nu pot să mai suport, care a beneficiat de un real succes.

Cum vezi hip-hop-ul acum în România?

Atâta timp cât încă umple săli, eu spun că mai are ceva şanse. Însă, toată industria muzicală este puţin cam jos acum. Ţine de concepţia lumii, acre s-a obişnuit să tragă muzică de pe Internet, nu să cumpere albume din magazine.

Aveţi o imagine nu tocmai bună, în special din cauza arestării lui Sişu. Cum ar trebui să fiţi percepuţi?

Lumea trebuie să înţeleagă că noi nu cântăm nimic aiurea. Ce se întâmplă, asta cântăm, este singurul gen de muzică care are şi un mesaj.

Suntem în zona Constanţei. Ai auzit de vreo trupă sau de vreun artist hip-hop de pe aici?

De Criss Blaziny. Dar nu a scos nici un album până acum. Dar nu oficial.

Publicul reacţionează mai bine la piese cu mesaj sau la cele cu limbaj trivial?

La cele cu mesaj. Dar şi piesele cu înjurături pot fi cu mesaj.

Şi care este mesajul? Am pornit de la „după blocurile gri stăm noi, majoritatea“ şi am ajuns unde anume? Mai stăm şi acum după blocurile gri sau ne-am mai ridicat?

Cred că mai stăm şi aucm după blocuri numai că ele nu mai sunt gri. S-au mai colorat în funcţie de partidul care e prin zonă, pe acolo.

Eşti chemat la concerte de campanie sau candidaţii preferă muzica mai... cultă?

Păi dacă e să o luăm logic, muzica hip-hop este cea mai cultă. Aici se transmite un mesaj. Muzica noastră este un fel de ştirile de la ora 5.

Cine este în acest moment vârful în muzica hip-hop?


În momentul ăsta nu pot să mă pronunţ pentru că nimeni n-a mai scos nimic de ceva vreme. În 2009 o să iasă vreo opt sau nouă proiecte.

Cum este cu Europa românească?

Nu mai este cum era înainte. Nu se mai câştigă ca înainte. Încep să se întoarcă acasă.


De unde ai pornit şi unde vrei să ajungi?

M-am născut şi am crescut în Bucureşti, apoi m-am mutat în Ploieşti. Acolo am făcut şi trupa cu Shoby. Am spus asta cam în fiecare piesă, am încercat să ne ridicăm oraşul. Nu am avut nici un motiv să ne fie ruşine.

wake-up song >:)

cine a spus că e uşor să fii reporter?? :))))

Legea lui Mazăre în gura lui Tramudana

Cel care poartă vorba de colo-colo în Primăria Constanţa, stimabilul Liviu Tramudana funcţionează după mai multe legi. Asemenea unuia care nu ştie care-i este crezul, Tramudana al nostru crede când în legea-lege, când în legea şefului mazăre.

Că doar, na, ca un bun subaltern care se află, domnu` Liviu, fost ziarist aşa cum se laudă, ştie să gâdile orgoliul şefului mai bine ca oricine. Iar acesta nu se sfieşte să-l admonesteze folosind cuvinte nu tocmai ortodoxe, în cele mai ciudate împrejurări. În orice caz, putem să admirăm loialitatea purtătorului de cuvânt. Liviu al nostru crede că tot ce spune şeful Radu este sfânt. Şi, în consecinţă răspunde prompt: „Nu vă pot spune nimic! Trebuie să faceţia dresă pe 544. Aşa a spus primarul!“. am încercat să îi explicăm că un reportaj nu se face din date seci. Că actul jurnalistic, pe care se laudă atât de mult că îl cunoaşte, se face pe teren, nicidecum citind un răspuns cu spicuiri din reguli făcute anapoda. Dar, să vă explic. Ieri, colega mea Ştefania a încercat să stea de vorbă cu ion Pilat, şeful Direcţiei de Servicii Publice din cadrul Primăriei. Repet, pentru un reportaj, nicidecum pentru o ştire seacă. Distinsul domn a ţinut să o repeadă şi să o trimită în braţele lui Tramudana. Însă, Liviu nu poate acţiona după propria-i vrere şi a cerut ca un roboţel setat să scoată pe guriţă aceleaşi fraze, o adresă oficială din partea ziarului, în care să solicităm informaţiile care ne interesau. Pentru a mă lămuri (pentru că nu înţelegeam care este secretul în acest subiect, de ce nu poate sta un om al primăriei de vorbă cu presa, ş.a.m.d.) l-am contactat telefonic pe „fericitul“ purtător de cuvânt. „Dar aşa a zis primarul“. „Ce anume?“, întreb eu. „Păi să se trimită adresă. Că aşa este legea privind accesul la informaţiile de interes public. O ştiu pe de rost“. Domnul meu, pe lângă faptul că vă credeţi ziarist în condiţiile în care nici măcar comunicate de presă nu prea scrieţi, v-aş ruga să-l invitaţi pe şeful dumneavoastră să vă fie alături atunci când veţi lectura Legea 544 din 2001. dacă nu, aşa cum v-am spus şi în timpul convorbirii telefonice, voi avea eu grijă ca Radu mazăre să primească legea în mail, pentru că Internet există, cu siguranţă şi în Brazilia. Dar până atunci, dragă domnule fost ziarist, cel care spuneţi că aţi scris de v-aţi rupt, numai că noi nu am reuşit să citim nimic, vă redau eu câteva pasaje din celebra lege pentru care s-a luptat Mona Muscă.
Art. 2 alin. b: „prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau modul de exprimare a informaţiei;“
Art. 3.: „Asigurarea, de către autorităţile şi instituţiile publice, a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei
desemnate în acest scop“.
Art. 8. – (1): Pentru informaţiile solicitate verbal funcţionarii din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice au obligaţia să precizeze condiţiile şi formele în care are loc accesul la informaţiile de interes public şi pot furniza pe loc informaţiile solicitate“.
Art. 15. – (1): „Accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public este garantat. (2): „Activitatea de culegere şi de difuzare a informaţiilor de interes public, desfăşurată de mijloacele de informare
în masă, constituie o concretizare a dreptului cetăţenilor de a avea acces la orice informaţie de interes public“.
Art. 21. – (1): „Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi ori instituţii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinara a celui vinovat“.
Acum spuneţi-mi dumneavoastră: ar trebui să fac o adresă pe Legea 544 pentru a vă cere sancţionarea? Sau ar trebui să înţelegem că şefu-i şef şi legea lui e mai bună decât aia adevărată? Aşa, deontologic vorbind. Că doar discutăm ca între ziarişti. Sau, pardon, numai voi sunteţi ziarişti... Liviu Tramudana, Radu Mazăre...

miercuri, 3 decembrie 2008

Aş putea fi viitorul Mircea Badea :))


Scorul tau: 6/13.
6-9 intrebari Destul de aproape sa fii noul Mircea Badea dar in continuare departe. Probabil ca intr-un meci direct ai putea sa il bati si pe Doroftei. E bine ca poti sa faci asta ... ai cu ce sa te lauzi colegilor de generala!
vedeţi cât de Mircea Badea sunteţi: http://invita.ro/quizzes/Cat-de-Mircea-Badea-esti/

fuuuunnnyyyy


If vodka was water..And I was a duck..I`d swim to the bottom, And never come up..But vodka`s not water and I`m not a duck, So grab me a bottle and shut the fuck up!!
;))

Printesele mor de leucemie

Astazi am vazut cei mai frumosi copii din lume. Au cearcanele pana la brau si ochii imbatraniti de citostatice. Oricat de cinic ar suna, e ca la un concurs in care Miss Frumusete va castiga... MOARTEA. Cei mai frumosi ochi din lume, cele mai minunate zambete se hranesc azi cu otrava din citostatice. Varsta limita admisa: cinci anisori. Majoritatea cazurilor: copii singuri la parinti. Pe lista mortii se afla si Ramonica. Ochii ei atarna cel mai greu... Si de frumusete, si de durere...

de Raluca BOTEZATU

LA HOTARUL DINTRE VIATA SI MOARTE


Astazi am invatat ca printesele mor cu bagheta in mana si cu diadema colorata din carton pe capul rotund, chelit de citostatice. Astazi am fost la Ramona!
Dupa o discutie interminabila si cretina cu paza de la Spitalul Fundeni, care nu te lasa sa patrunzi in incinta cu aparat de fotografiat, de teama sa nu imortalizezi zoiul din "unitate", am ajuns pe culoarul printeselor. Imaginati-va cea mai perfecta familie din lume: tata, mama si o fetita dulce cu gurita trista si falcute suparate! Punctia facuta astazi a doborat-o, iar zecile de grame de medicamente pe care le ingereaza zilnic o?intuiesc la hotarul dintre viata si moarte.

"Ii placea viata mai mult decat orice. Era un copil perfect sanatos care adora sa se joace. Cam cu o luna inainte sa o internam a inceput sa spuna ca o dor piciorusele. I-am facut radiografie, nu i-a gasit nimic. Apoi analizele de sange... Pe 27 iunie a implinit cinci anisori, a suflat in lumanari, iar pe 28 am luat analizele de sange si am mers cu ele la doctorul de familie. Cand a vazut doctorul analizele, s-a speriat: ne-a zis ca maduva spinarii nu mai functioneaza deloc. Ne-a trimis la Spitalul ?Grigore Alexandrescu? pentru niste investigatii mai amanuntite. Acolo, la o ora dupa recoltarea probelor, ne-au sunat sa venim urgent pentru internare. Din clipa aceea mi-am dat seama ca este ceva foarte grav. A doua zi i-au facut punctie. Rezultatul a fost devastator: leucemie acuta limfoblastica. Ne-au trimis la Fundeni si stam aici de 40 de zile." (Dan Elian, tatal Ramonei)

15% SANSE DE VIATA


Sansele de viata ale Ramonei au scazut fulgerator de la 80% la 15%, dupa o luna intreaga de tratament cu citostatice. In urma punctiei facute in data de 29 iulie a rezultat: 35% limfoblasti in maduva osoasa, in loc de maximum 5%, ajungandu-se la concluzia ca maduva nu a produs nimic, iar citostaticele nu au avut niciun efect. Tratamentul Ramonei a fost inlocuit astfel cu transfuzii cu masa eritrocitara si trombocitara, antibiotice si Neupogen. Ramona a inceput totodata un tratament naturist pe baza de miere de albine de la clinica "Nova Vita" din Belgrad, tratament care costa 750 de euro pe luna. Singura sansa a Ramonei intr-un spital din Romania ar fi reluarea unui tratament cu citostatice cu risc foarte mare si cu sanse de reusita in jur de 15%. Riscul este atat de mare incat poate muri oricand de infarct, blocaj renal sau insuficienta hepatica, iar in caz de reusita, organismul va ramane iremediabil afectat.

"PENTRU EA, AS CERSI SI IN PIATA ROMANA!"


Dumnezeu i-a ales pe cei mai frumosi parinti din lume pentru Ramona. Un cuplu de o frumusete ce-i determina si pe cei mai catraniti dintre oameni sa intoarca dupa ei capul pe strada. In ciuda durerii atroce ce le arde sufletul in fiecare zi, degaja o caldura si o intelegere umana ce-ti confisca inima, transformandu-te intr-un soi de ruda a lor de gradul unu. Mama nu se desparte o clipa de Ramonica, careia ii sopteste neincetat la ureche ca nu trebuie sa uite cat de mult o iubeste. Tatal Ramonei, Dan Elian, are 57 de ani si o viata de roman. Pentru el, Ramona a venit tarziu, dar a fost darul ce i-a binecuvantat viata. Omul asta, caruia nu ii dai mai mult de 40 de ani, a trait cat pentru trei destine. Ramona este al doilea copil al sau pe care il vede murind. Primul, un baietel provenit din prima casatorie, a murit la trei anisori, din incompetenta unor medici al caror unic sfat pentru parintii devastati de durere a fost: "Aaa, eu zic sa puneti de altul!" Dan si-a revenit teribil de greu, relatia cu sotia s-a destramat. Tarziu, foarte tarziu dupa aceea, s-a hotarat sa-si refaca viata. Si a facut-o ca la carte, urmand regulile Bisericii, cu post, rugaciune, spovedanie, nunta si botez binecuvantate de preot. Acum, Dan trece prin cea mai grea incercare a vietii lui, din care e musai sa iasa invingator. "Acum am un singur lucru in minte. E un motor care ma tine in viata: sa fac tot ce-mi sta in putinta pentru Ramona! Nu vreau decat un singur lucru: sa merg cu Ramona pana la capatul pamantului. Pur si simplu nu sunt eu, sunt dedublat. Sunt un robot care nu face decat chestia asta. Eu nu am voie sa plang! Credeti-ma ca ajung acasa, sting luminile, intru pe calculator si caut clinici si tratamente. Sting luminile sa nu vad jucarele sau alte lucrusoare de-ale ei. Dimineata ma trezesc si merg la serviciu. Cum ies la patru, ma duc la ea la spital, unde stau pana la zece. Tot weekend-ul mi-l petrec cu ea. Eu practic nu apuc sa stau si sa ma uit foarte bine in casa, fiindca, daca as sta si as vedea toate jucarelele si tot ce-i acolo, n-as rezista. Este crunt! Atata timp cat exista o sansa, chiar si acele 15% cat mi-a zis doamna doctor, eu mi le duc pana la capat. Si daca mai erau 5%, tot mi le jucam. Acum as face orice, orice, as cersi si in Piata Romana, pe cuvantul meu de onoare."

150.000 DE EURO PENTRU VIATA RAMONEI!


Sansa Ramonei ar fi un tratament la o clinica din strainatate si transplantul de maduva. Numai in primele patru luni, tratamentul ajunge la suma de 50.000 de euro, iar costul unui transplant medular este de 100.000 de euro. Sumele sunt enorme pentru bugetul familiei Elian: mama Ramonei nu mai lucreaza, practic s-a mutat la spital, pentru ca fetita are nevoie de ingrijire permanenta. "Daca s-ar putea face acum un transplant ca eu sa mor si ea sa traiasca, l-as face. Eu n-am nici macar o casa, sa zic: dom?le, eu casa asta o vand. Platesc niste rate la ICRAL pentru o casa de prin 1934. Nici nu vreau sa ma gandesc ce-ar insemna un cutremur! Pot sa o vand abia dupa 10 ani, iar la salariul meu, mai mult de 3.000 de euro nu-mi da nicio banca. Numai tratamentul trebuie facut trei ani de zile, plus ca te tine sub observatie pana la 5 ani. Inseamna foarte multi bani, foarte multe emotii, pentru ca oricand boala asta parsiva se poate intoarce. Niciodata nu poti sa spui: gata, domnule!, s-a vindecat. Sigur, multi au reusit. Sigur, sunt contorizate numai reusitele, dar cati nu mai sunt... Numai de cand suntem noi in spital au murit trei copii. La copiii mici, leucemia este o chestiune de zile. Brusc se acutizeaza si..." (Dan Elian)

IN BASMELE DE AZI, PRINTESELE MOR


In salon: trei patuturi, unul dintre ele ocupat in totalitate de jucarii! Langa trupusorul chinuit al Ramonei zace un patut in care isi traieste "procentele" de viata o alta printesa - toti cei prinsi in chingile citostaticelor traiesc o viata spanzurata de firicelele invizibile ale unor procente seci, dar criminale. Este imbracata intr-o rochita involanata de domnisoara de onoare la o nunta bogata. Buclele blonde de printesa mica au castigat deocamdata lupta cu otravurile turnate hulpav in venisoarele subtiri, spre a-i ucide boala. Jucariile plang abandonate de jur-imprejurul copiilor pe care suflarea duhnitoare a mortii i-a maturizat, imprumutandu-le ceva din privirile nostalgice ale octogenarilor.

Daca veti simti vreodata ca o durere va frige creierii sau va despica sufletul, tratati-o cu ironie, catalogati-o drept "pitica", ganditi-va la copiii care mor si la parintii care ii privesc zilnic... murind.

NUMERE DE CONTACT:
0730.11.74.88; 0722.83.99.99-DAN ELIAN
BRD-SUCURSALA TRIUMF BUCURESTI
CONT IN RON: RO30.BRDE.445S.V169.8522.4450
CONT IN EURO:
RO93.BRDE.445S.V169.8590.4450
CONT IN USD: RO83.BRDE.445S.V169.8610.4450
COD SWIFT: BRDEROBU
TITULAR CONT: ELIAN DAN DAVILA
WEBSITE:
www.salveazaoviata.ro

Sursă: http://www.qmagazine.ro/nimeninuesingur/

luni, 1 decembrie 2008

Let it shine

chasing cars

Constantin Cumpănă: „Ar fi bine ca Mazăre să îşi aducă aminte că a fost în aceeaşi postură“


„Ziaristul nu trebuie pedepsit aşa, el este ca o pasăre liberă“

Unul dintre cei mai vechi ziarişti ai Constanţei, fost coleg de redacţie cu actualul primar al Constanţei, îşi spune opinia în ceea ce priveşte războiul pe care Radu Mazăre l-a pornit împotriva libertăţii de exprimare. Constantin Cumpănă a fost, alături de primarul Mazăre, inculpat într-o speţă asemănătoare cu cea în care a fost condamnată ziarista Feri Predescu.

Ce părere aveţi în legătură cu faptul că ziarista Feri Predescu a fost condamnată de instanţă să-i plătească lui Radu Mazăre daune 500 de milioane de lei?



Ce să spun? Am luat la cunoştinţă acest fapt. Am rămas uimit că s-a ajuns aici. Pot să spun un singur lucru: ar fi bine ca Radu Mazăre să îşi aducă aminte că a fost exact în aceeaşi postură, alături de mine, în 1996, şi că atunci, într-o proporţie covârşitoare, presa, oamenii politici... de fapt, mai întreaga societate a fost alături de noi şi a acţionat în consecinţă. Noi am ajuns la Strasbourg şi, după 8 ani şi 4 luni, am câştigat.

Aveţi de gând să semnaţi petiţia online împotriva deciziei magistraţilor în „cazul Feri Predescu?“



Sigur că voi semna. Este vorba de presă până la urmă, de libertatea de exprimare. Vorbim despre o sumă mare pentru un ziarist. Şi trebuie să ţinem cont de faptul că în lumea asta contează mult calitatea ziaristului. Ziaristul nu trebuie pedepsit aşa, el este ca o pasăre liberă.

Aţi fost alături de Radu Mazăre încă din primii ani în presă. L-aţi ajutat şi l-aţi îndrumat. Credeţi că a urmat o cale bună?



Poate că este mult spus. Eu ştiu că mi-am urmat calea mea. Şi mai ştiu că în situaţii de genul ăsta nu mai contează dacă te cheamă Feri Predescu, Sorin Roşca Stănescu, Ion Cristoiu, Ion Iliescu sau Radu Mazăre. Un lucru este clar: un ziarist nu trebuie să suporte aşa ceva.

Atunci, în ’96, aţi avut susţinerea societăţii civile?



Îmi aduc aminte că, atunci când eu şi Radu Mazăre am fost condamnaţi, Ion Cristoiu a scris un editorial foarte dur la adresa noastră, în Evenimentul Zilei. Cu toate că şi el păţise la fel şi trebuia să plătească o sumă apropiată de cea pe care trebuie să o dea Feri Predescu.

joi, 27 noiembrie 2008

Stancă, viteazul de după război

În urma editorialului pe care l-am scris în ediţia de ieri a cotidianului ZIUA de Constanţa, referitor la cazul jurnalistei Feri Predescu am primit un telefon de-a dreptul surprinzător.

Pe la orele prânzului, vocea de la celălalt aparat telefonic se prezintă: „Bună ziua. Sunt Petre Stancă“. Evident, m-am mirat. De ce să mă sune pe mine fostul PSD-ist, care în urmă cu ceva timp a refuzat să-mi răspundă la întrebări? Însă misterul s-a elucidat rapid. Politicianul fără coloratură şi fără doctrină a ţinut să mă admonesteze pentru modul în care i-am ţinut partea colegei mele de breaslă Feri Predescu, perdantă fără sens într-un proces cu primarul Radu Mazăre. Mai precis, pe fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean şi fost social-democrat de marcă l-au deranjat următoarele mele afirmaţii: „Din nefericire, Feri este prima care suferă. Prima din Constanţa. Ea a fost aleasă de Mazăre ca exemplu pentru noi, cei care ar trebui să-l proslăvim în scrierile şi în spusele noastre. Îmi rezerv dreptul de a nu face asta. Aleg să fiu „nelegiuită“, aşa cum a fost considerată colega noastră, Feri Predescu. Dacă aşa arată un om certat cu legea, dacă ziaristul nedemn poartă numele Feri Predescu, prefer să fiu de-un leat cu ea“. Foarte nervos, Stancă mi-a reproşat că săptămâna trecută ziarul la care lucrez a publicat un interviu cu Radu Mazăre, în două părţi, în care edilul îmi povestea aspecte intime ale vieţii sale, relaţia cu familia şi modul în care a evoluatde la puştanul de Capitală la actualul primar al Constanţei. Apoi, mi s-a mai spus că în urmă cu ceva luni am scris un reportaj denumit „Acasă la Radu Mazăre“. Adevărat! Şi ce? Nici nu merită menţionat în ce condiţii am realizat acel material. Însă, trebuie să recunosc cu mâna pe inimă că de mult timp nu am mai scris ceva cu atâta plăcere. A fost de-a dreptul fascinant să auzi nişte păreri sincere din gura unor oameni convinşi că individul pe care tu îl consideri abject este un „copil bun“. Din punctul meu de vedere, al jurnalistului în goană după ştiri, această informaţie a fost „senzaţionalul“. Revenind la reproşurile lui Stancă, trebuie să vă mărturisesc că am fost surprinsă în primul rând de ipocrizia unuia uns cu toate alifiile, care a preferat să spună ce are pe suflet la microfonul unui telefon, nicidecum în faţa opiniei publice, aşa cum ar fi fost normal. „Ai spus că i s-au umezit ochii când a vorbit de taică-su!“, mi-a spus cel care mă sunase. „Păi aşa a fost. Cui nu i s-ar întâmpla asta dacă ar vorbi despre un părinte mort?“, am replicat eu. „Ştii că despre tatăl ăla spuneau toţi că era un beţiv şi un curvar?“. Recunosc, am rămas fără replică. Am spus că nu mă interesează, că nu este treaba mea să fac speculaţii, că am scris ce mi se povestise şi am descris reacţii pe care le văzusem. Apoi revine: „Ştii că mama aia despre care tu ai spus că păstrează trăsături frumoase şi că are ochi frumoşi a împărţit Constanţa la cafele cu doamna Barbu?“. „Nu-i adevărat. Am spus că păstrează urmele tinereţii, însă ochii doamnei Mazăre nu cred că i-am văzut vreodată, din cauza ochelarilor. Şi, repet, nu este treaba mea“. Deja nu înţelegeam de ce mă apăr, de ce trebuie să dau replica şi care este motivul pentru care sunt trasă la răspundere. „Dar de ce nu aţi spus, domnule Stancă, toate astea atunci când eraţi coleg de partid cu Radu Mazăre? De ce nu aţi ieşit atunci în faţă?“, am întrebat, dintr-o curiozitate amestecată cu întreaga mea indignare. „Păi am spus!“. „Când anume?“. „În ultima conferinţă de presă!“, mi-a spus marele Petre Stancă. Atunci nu mai era membru PSD. Fusese aruncat ca o măsea stricată. Nu mai reprezenta nimic în „partidul lui Radu Mazăre“. Vă întreb acum, domnule Stancă? Dacă am scris despre copilăria lui Mazăre, dacă am descris o reacţie de-a sa sau dacă am prezentat cititorilor faptul că preferă să ia masa în familie înseamnă că am proslăvit? Vă ofer plăcerea de a citi restul scrierilor mele şi ale colegilor mei. Şi asta înainte de a face afirmaţii defăimătoare în care insinuaţi că am fi primit bani pentru articolele care prezintă viaţa primarului Constanţei. V-am invita să vă analizaţi propria ogradă şi activitate. Şi v-am ruga să realizaţi că după război, mulţi viteji se arată. Dar oare războiul dumneavoastră nu s-a terminat deja?!

Semneaza petitia: "Impotriva magistratilor care au condamnat-o pe jurnalista Feri Predescu in procesul cu Radu Mazare!"

http://www.petitieonline.ro/petitie-p16132043.html

miercuri, 26 noiembrie 2008

Jos cenzura!

Motto: „Ziarişti cu mâinile legate sau rupte de minţi corupte (...) Acţiunile voastre ne alimentează ura“ – Paraziţii

Voi încerca să mă delimitez de condiţia mea de gazetar de provincie. Mă voi strădui să las deoparte toate frustrările strânse în câţiva ani de când venele îmi sunt parcă udate de tuşul ziarului. Şi, voi încerca să vă explic ceva: ziaristul este ca un îndrăgostit care nu-şi găseşte somnul, care nu-şi află liniştea până nu dă de ceea ce caută, până când nu i se dezvăluie informaţia de care are nevoie. De multe ori, pericolele nu contează, sunt lipsite de importanţă. La fel, de nenumărate dăţi, nici un efort nu este prea mare dacă, într-un final găseşti ceea ce-ţi împlineşte materialul. Uneori uiţi că mai ai viaţă şi în afara redacţiei şi gândurile îţi sunt acaparate de subiectele pe care urmează să le pui în pagină. Nu spun asta ca pe o scuză, ci ca pe o explicaţie. De asemenea, în puţinii mei ani de presă am înţeles că suntem priviţi cu neîncredere şi de cele mai multe ori cu ură. Dar nu contează asta. Mi s-a spus odată: „Stai liniştită, mai bine să te ştie lumea de a dracului decât de proastă“ şi zâmbetul care mi-a răsărit pe buze a aprobat spusele interlocutorului mei. Însă, o ziaristă de renume în plan local, recunoscută şi în mass-media naţională cum este Feri Predescu a fost de-a dreptul decapitată de o decizie a instanţei care i-a dat dreptate edilului Radu Mazăre. Nu luăm în calcul speţa, dar putem admite că mai oricine se informează cât de cât poate deveni un fin cunoscător al multor aspecte din viaţa lui Radu Mazăre. Pe de altă parte, prietenia sa cu o anumită pătură a societăţii este, de asemenea, foarte bine cunoscută. În urmă cu ceva timp mi se povesteau câteva amănunte legate de viaţa unuia dintre cei mai mari carderi pe care i-a avut oraşul ăsta. „Tu nu ştii că l-a avut în spate pe Mazăre mult timp? Dar cică s-au certat. Sau poate că nu, pentru că în alte condiţii ăla m-ar mai fi fost în libertate după câte a făcut“, îmi spunea interlocutorul meu. Am vrut să subliniez faptul că până şi un neavizat, unul care nu are în gând investigarea şi elucidarea faptelor ştie lucruri. poate chiar informaţii reale. Din păcate, atunci când un jurnalist încearcă să facă publice anumite aspecte ale unei probleme i se pune pumnul în gură. Numai că, din nefericire, Feri este prima care suferă. Prima din Constanţa, ea a fost aleasă de către „tartorul“ Mazăre ca exemplu pentru noi, cei care ar trebui să-l proslăvim în scrierile şi în spusele noastre. Îmi rezerv dreptul de a nu face asta. Aleg să fiu „nelegiuită“, aşa cum a fost considerată colega noastră Feri Predescu. Dacă aşa arată un om certat cu legea, dacă ziaristul nedemn poartă numel Feri Predescu, prefer să fiu de-un leat cu ea. Aş vrea să fiu şi eu atât de bună. Şi, aş prefera să nu mă mai tem de fiecare dată când ştiu că supăr pe câte cineva. Aş vrea să am curajul întotdeauna de a da ochii cu cel despre care am scris adevărul şi care ştiu că mă va blama pentru „neadevrărurile“ care nu-l gâdilă-n orgoliu. Mi-aş dori să pot să fi mult mai incisivă decât sunt. Şi aş vrea să-mi amintesc mereu măcar două nume care apar pe lista condamnaţilor din presă: Ion Cristoiu şi Feri Predescu.

PROTESTUL ACTIVEWATCH – AGENTIA DE MONITORIZARE A PRESEI SI APADOR-CH IMPOTRIVA INCALCARII LIBERTATII DE EXPRIMARE IN CAZUL ZIARISTEI FERI PREDESCU

25 noiembrie 2008

ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei si APADOR-CH protesteaza impotriva recentei sentinte care o obliga pe ziarista Feri Predescu la plata unor daune morale in cuantum de 50.000 de RON, precum si la plata cheltuielilor de judecata in valoare de aproximativ 7 200 de RON (in total aproximativ 20 000 de euro) si la publicarea de scuze intr-un cotidian central si unul local.
Obligarea jurnalistei la plata unei sume exorbitante este o sancţiune vadit disproportionata si are ca efect direct restrangerea pana la anulare a libertatii de exprimare. Oricine ar dori sa initieze o dezbatere cu privire la chestiuni de interes public, in special presa, este intimidat si descurajat prin astfel de masuri dispuse de instanta.
Jurnalista a fost condamnata pentru faptul ca a facut referire la legaturile pe care primarul orasului Constanta, Radu Mazare, le-ar avea cu diferite clanuri din Constanta. Opiniile au fost exprimate de Feri Predescu in contextul unui scandal legat de o bataie la Hotelul Flora din Constanta in care au fost implicate 30 de persoane.
Feri Predescu a fost invitata sa comenteze la Realitatea TV in august 2006 evenimentele de la Hotelul Flora, intr-o emisiune moderata de Andrei Gheorghe. In emisiune era prezent si primarul Radu Mazare, care a avut astfel ocazia sa dea o replica la afirmatiile jurnalistei si sa-si expuna punctul de vedere in acest caz.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat in mai multe hotarari ca esenta societatii democratice este discutarea libera, neinhibata, in spatiul public a oricarei chestiuni de interes public, iar aplicarea unor sanctiuni disproportionate, chiar in cazul in care ar exista o culpa a ziaristului, constituie o incalcare a Articolului 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, intrucat ele au un efect intimidant, inhibant, care anuleaza posibilitatea dezbaterii libere specifice societatii democratice.
In plus, Radu Mazare este primar si om politic si, asa cum Curtea Europeana a repetat in nenumarate randuri, limitele criticii acceptabile sunt mai largi cu privire la un politician in raport cu indivizii obisnuiti, intrucat cei dintai se supun in mod inevitabil si constient unui control strict al fiecarui cuvant si al fiecarei fapte si trebuie sa arate un grad mai mare de toleranta. Protectia reputatiei unui politician trebuie cantarita cu interesele discutiei libere a chestiunilor politice, care prezinta o importanta deosebita intr-o societate democratica.

De aceea, APADOR-CH si ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei considera ca a avut loc o ingerinta disproportionata in dreptul la libertatea de exprimare al jurnalistei Feri Predescu. APADOR-CH o va sprijini pe jurnalista in demersurile pe care urmeaza sa le initieze la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru incalcarea dreptului sau la libera exprimare.

duminică, 23 noiembrie 2008

Penetraţi, votaţi, exorcizaţi

Comparând plăcerea triumfului politic cu climaxul de natură sexuală, putem foarte uşor observa măcar un punct comun: zâmbetul satisfăcut care populează faţa.

De unde credeţi că am pornit în a compara cele două activităţi? Păi... este simplu. Presa centrală spunea, ieri, că celebra Sandra Romain, singura actriţă din România care a reuşit să pună mâna pe un Oscar, s-a întors acasă. Şi nu numai atât! Celebritatea sa a fost supusă unei slujbe de exorcizare. Cum???? Nu ştiţi cine este Sandra Romain? Pe numele său de băştinaşă Maria Popescu, ea a reuşit să atingă vârful carierei în industria porno din Statele Unite. Şi-a lăsat acasă soţul şi părinţii şi a reuşit să-şi facă un nume în pornografie. A câştigat premii la concursurile din industria cu pătrăţel roşu şi a găbjit chiar şi Oscarul XXX. Cu o carieră care însumează 300 de producţii pentru adulţi, Sandra-Maria Romain-Popescu a lăsat celebritatea pentru iubirea de soţ. Filmată din toate poziţiile posibile, cea care s-a ales cu renumele de „regină a dublei penetrări anale“ s-a lăsat mânată de gelozie şi a ales comuna natală în detrimentul însoritei Americi. Şi, ca să fie toată treaba în regulă, rudele au dus spurcata la preot, pentru a fi supusă unei exorcizări. Să scoată popa necuratul din ea, că nu se mai putea! Doar se uitaseră cu toţii la isprăvile nepoatei Sandra. Pe de altă parte, ştirea m-a dus cu gândul la politicienii autohtoni, cei ce se lasă penetraţi prin înjurare de tot poporul, se lasă votaţi în scârbă şi apoi fac atâtea stricăciuni, încât ar trebui exorcizaţi de toţi preoţii laolaltă. Unul dintre „inteligenţii“ politicieni români susţinea, în urmă cu ceva timp, că „atunci când vezi actul normativ cu amendamentele tale publicat în Monitorul Oficial şi ştii că de ele beneficiază 20 de milioane de oameni ai o senzaţie extraordinară. E mai tare decât un orgasm ceea ce trăieşti în acele momente“. Aaa, deci nu chiar ca un orgasm, ci niţel mai tare. Am înţeles! Atunci, cum vă simţiţi, stimabililor, când ciordiţi mişeleşte din avuţia poporului? Ce plăceri vă înfioară trupul, vă fac să asudaţi şi să vă schimonosiţi feţele hidoase atunci când reuşiţi să faceţi în aşa fel încât interesul vostru să pară cel al neamului? În ce locuri ascunse vă sunt stimulate terminaţiile nervoase? Dacă Sandra a noastră a reuşit... „o dublă“, sunt convinsă că voi, întreaga clasă politică, aţi reuşi mult mai mult de atât. Oscarul XXX al vostru ar fi al întregii industrii porno din politica românească. Atunci să vedeţi exorcizări!

Povestea cele de-a treia soţii ;))

aseară mi-a povestit alina o super chestie, desprinsă parcă din telenovela Clona. să mor dacă am mai văzut aşa ceva. buuun. te un site oarecare, zuza mea a primit o invitatie de prietenie de la un anume arab. nu s-a purtat nici o discuţie, nu s-a intrat in niciun amănunt, nu s-a întâmplat nimic. însă, la câteva zile apare un mesaj:

From:SHARA
To:Me
Date:Nov 20, 2008 2:31 AM
Subject:super poza ai Alina si...
Message:
super poza ai Alina si vad ca sotul meu Djamel H o adora suntem deja 2 sotii poti veni linistita daca asta doresti

.... urmat de un altu...

From:SHARA
To:Me
Date:Nov 20, 2008 5:23 PM
Subject:deasupra pozei tale de pe...
Message:
deasupra pozei tale de pe plaja este sotul meu DJAMEL H CREDEAM CA ESTI INTERESATA SA VIIIIIIIIIIIII AICI IN ALGERIA CA A III-A NEVASTA, DACA NU AI FI INTERESATA NU AI FI IN PROFILUL LUI, ARE 51 DE ANI IMPLINITI IN 17 NOVEM. TREI COPII CU O NEVASTA ALGERIANA SI TREI CU O ROMANCA SI MAI DORESTE CEL PUTIN 6 DE LA ALTE 2 NEVESTE, SUCCES , SI SA STII CA NU GLUMESC, AI IN FATA UN AFEMEIAT NOTORIU


totul s-a terminat aşa ...

From:SHARA
To:Me
Date:Nov 22, 2008 7:44 AM
Subject:Re: deasupra pozei tale de pe...
Message:
in cazul asta stergel din lista ta pt ca el asta intentioneaza , eu am acceptat fara sa stiu , dar asta nu are importanta m-am obisnuit si-l iubesc , dar incerc sa previn diverse persoane pt a nu pati ca mine......... ei au dreptul la 4 neveste, si iubire nu exista ci sex si procreere, te rog sa ma scuzi daca te-am deranjat si poate am uitat romaneste sa vorbesc bine.

tanti asta are 41 de ani şi cică este soţia lu` nenea :D o puteţi vedea aici: http://www.tagged.com/mypage.html?uid=394816970

nenea este şi el un deosebit: 48 de primăveri şi look de star de la bollywood (http://www.tagged.com/mypage.html?uid=4559256804)

întrebarea mea: Cât de nebune şi de disperate pot fi unele femei???

Bud se bate cu Zmărăndescu





Horia Bud, cunoscut opiniei publice în special pentru că a fost câştigător al mai multor licitaţii organizate de CN Administraţia Canalelor Navigabile SA, candidează în Colegiul 25 din Capitală, pentru un post de deputat.

Alegătorii din cartierul bucureştean Drumul Taberei vor avea o misiune foarte dificilă la alegerile de la finele săptămânii viitoare. Pentru Camera Deputaţilor au ales între Elena Udrea, Luminiţa Anghel şi celebrul bodyguard al lui Gigi Becali, Cătălin Zmărăndescu. Celebritatea celor trei nu l-a speriat, însă, pe Horia Andrei Bud, care reprezintă în Colegiul 25 interesele alianţei formate între Partidul Verde şi Partidul Ecologist Român. Prezentat cu tot cu adresă pe site-ul contracandidatului său independent, Sorin Paveliu, Bud a postat un comentariu în care îşi roagă opozantul să scoată datele referitoare la locul în care domiciliază. „Domnule Paveliu, cu toată stima şi deferenţa vă rog să scoateţi de urgenţă adresa completă a candidaţilor de pe site. Înţeleg ce doriţi să demonstraţi, însă, pentru asta, ar fi fost suficient să precizaţi oraşul sau sectorul unde are domiciliul fiecare dintre candidaţi. Nu împingeţi campania electorală dincolo de limitele decenţei, după modelul celor două distinse doamne care candidează în acelaşi colegiu cu noi şi care astăzi s-au «păruit» în direct“, s-a ofuscat Bud, pe site-ul lui Paveliu, pe 8 noiembrie. Şi, pentru a nu fi mai prejos decât cei cu care se află în competiţie, afaceristul constănţean şi-a făcut şi site: http://www.horiabud.ro. La secţiunea „Omul“ putem afla cum s-a derulat viaţa lui până în acest moment. Încheie, apoteotic, cu un citat din Voltaire: „O clipă nu a fost atentă natura şi a zămislit omul, o clipa să nu fie atent omul şi natura îşi îndreaptă greşeala“.

A spart BEC-ul

Singura secţiune a site-ului care nu funcţionează este cea legată de articolele apărute în media referitoare la candidatul alianţei. Probabil că Bud nu a găsit nimic bun de postat. Afaceristul a reuşit până la urmă să înduplece Biroul Electoral Central în legătură cu candidatura sa, după ce, în urmă cu doar câteva săptămâni, forul îl respinsese. Decizia BEC a lovit în nu mai puţin de 19 aspiranţi la deputăţie, din partea alianţei. „Biroul Electoral de Circumscripţie al Municipiului Bucureşti nr. 42 a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile legale stabilite de dispoziţiile art. 29 alin. 9 din Legea 35/2008, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a candida la alegerile parlamentare, în sensul că propunerea nu a fost semnată de conducerile fiecărui partid din alianţă“, a decretat BEC luna trecută. Constantin Dumitrescu a fost cel care a semnat atât în calitate de împuternicit al lui Dănuţ Pop, cât şi al lui Gheorghe Ionicescu, din partea „verzilor“. Însă s-a constatat că Pop este doar prim-vicepreşedinte, conducerea partidului fiind formată din Petru Lificiu şi Marius Mateescu. În ceea ce priveşte Partidul Verde, s-a constatat că Ionicescu este co-preşedinte, alături de Bogdan Mihăilescu şi Florin Bejan.
Horia Bud a fost, la un moment dat, implicat în conducerea organizaţiei municipale a PSD. Ştiut ca „om al lui Donţu“ şi fost director al tunului acestuia, Rommega, Horia Bud s-a retras de pe scena politică din cauza faptului că Mazăre ajunsese să conducă social-democraţii locali. Însă a fost cunoscut mereu ca „săgeata“ lui Gheorghe Donţu. Se pare că l-a urmat pe mentorul său şi în opţiunea politică, şi a decis să se metamorfozeze din social-democrat în ecologist convins. În prezent, constănţeanul ocupă funcţia de preşedinte al filialei Giurgiu a partidului din care face parte.



Mazăre: „Înainte de Bac am fugit la o studentă de anul patru“


Sunteţi singurul dintre cei trei fraţi care seamănă foarte bine cu tatăl, un bărbat foarte frumos. Aţi avut succes de mic la femei?


Da, am avut. Îmi amintesc că în clasa a 12-a, înainte de bacalaureat am fugit la o studentă care era anul patru. Şi am stat vreo lună la ea. Mama era să facă infarct. Sper că nu i se trage boala de inimă din cauza asta.

Răducu, fiul dumneavoastră atrage deja atenţia presei. Are un cont de hi5 foarte frumos şi plin de fete. Vă moşteneşte din acest punct de vedere?


Dacă fraţii mei nu au copii, iar prietenii mei nu prea au, el a cam crescut în gaşca noastră. Este copil de trupă. Noi chiar glumeam că peste 20-25 de ani o să înceapă să spună „mi-a murit un prieten din copilărie pentru că era bătrân“. Spre exemplu, este foarte bun prieten cu nea Moga (n.r. - consilierul local PSD Nicolae Moga).

Am observat. Răducu a fost primul prieten al lui Nicolae Moga pe hi5.


Da, aşa a crescut. Ca un băiat de trupă.

Îl învăţaţi cum stă treaba cu femeile, ce are de făcut de acum înainte?

(râde) Asta poţi să-l întrebi pe el.

Ce relaţie aveţi cu familia? Când aţi ieşit ultima dată la cină împreună? Vă vedeţi des?

Ne vedem des. Ieşim foarte mult împreună, mergem cu toţii în vacanţe. Cu mama băiatului am o relaţie mai mult decât civilizată, vorbim foarte des. Cu fraţii mei şi cu mama mă văd zilnic. Ne întâlnim ca să luăm masa împreună.

Au existat multe zvonuri maliţioase, în special în legătură cu faptul că aţi consuma droguri. Revenim la cei care v-au văzut crescând şi care au exclus din start varianta că v-aţi droga.

Eu am o viaţă atât de plină, bogată şi fericită, încât nu am nevoie de evadări de genul ăsta.

Dar cum v-au afectat imaginea şi viaţa aceste zvonuri?

Pe mine mai puţin m-au afectat, pentru că m-am tăbăcit. Mama a suferit mai mult. O consumă, pentru că este mamă. Ca orice mamă.

Cine vă este cel mai bun prieten?

Nu pot să vă spun nume. Dar am prieteni. Am foarte mulţi prieteni şi suficient de mulţi prieteni de suflet.


Care dintre fraţii dumneavoastră era mai zvăpăiat în copilărie. Despre unul am aflat că lega cărţi atunci când se stricau, iar despre celălalt, că era mai melancolic, mai visător.

Ăla visător face politică (n.r. - Alexandru), iar celălalt este un tip de nădejde (n.r. - Mihai).

Va face şi Mihai politică? Când îl veţi scoate şi pe el în faţă?

Nu, nu vrea aşa ceva. Sunt suficienţi doi în politică. Nu, nu, nici nu se pune problema.

Ce sport extrem nu aţi apucat să încercaţi, v-aţi dori şi sigur îl veţi practica la un moment dat?

Nu m-am gândit la altceva, în afară de ceea ce fac.

Preferaţi maşinile pentru frumuseţea lor şi pentru utilitate sau pentru viteză? Aveţi pasiunea vitezei?

Nu, nu am această pasiune. Îmi plac maşinile frumoase.

S-a întâmplat vreodată să luaţi vreo amendă în Constanţa?

În Constanţa nu. Să nu exagerăm. Am mai luat... te mai prinde radarul, normal că la noi, ca să ajungi la Bucureşti, până să ajungi pe autostradă, mergi cu 50 la oră prin localităţi şi nu este prea în regulă.

Care a fost cea mai mare viteză cu care v-a prins radarul?

Nu mai ştiu să vă spun. N-am stat să reţin asta.

De când aveţi permis?

Din 1991. Sau ’90.

Şi aţi încercat vreodată să mituiţi poliţiştii pe stradă, aşa cum se practică?

Eu sunt în viaţa publică din 1996, eram deputat, era suficient pe vremea aceea, dacă te oprea un poliţist, să-i spui că eşti deputat şi să te lase în pace. Nu prea am avut probleme de genul ăsta.

Se aud zvonuri... Ce aţi alege, Cotroceni sau Brazilia?

Nu ştiu, mai vedem. Sunt foarte mulţi care ar vrea să mă înham la o candidatură la preşedinţie, dar sincer să fiu, gândindu-mă la ceea ce presupune, nu prea mă atrage.

Foştii vecini au pariat că veţi alege Brazilia, spunând că „lui Radu îi place căldura, îi place soarele“.

(râde) Au dreptate!

vineri, 21 noiembrie 2008

Mazăre - peste 40 de milioane, Alexandridi - 300 de lei


Primarul Radu Mazăre a declarat, în urmă cu doar câteva zile, că salariul său lunar depăşeşte cu puţin 40 de milioane. Edilul s-ar putea considera fericit, din moment ce primul şef al administraţiei publice locale constănţene, Antonio Alexandridi, ducea acasă numai 300 de lei. Potrivit actului de constituire al Consiliului Comunal al Constanţei, legiferat pe 12 decembrie 1887, primarul primea cu doar o sută de lei mai mult decât ajutorul său. Procesul verbal cu numărul 3, datat 23 decembrie 1887, conţine prima filă de buget, care ne arată că secretarul primăriei primea cu 50 de lei mai mult faţă de consilierul primului om al oraşului. Tot 250 de lei câştiga şi comisarul comunal. Actul de constituire al Consiliului Comunal a fost întocmit în vremea prefectului Remus Opreanu şi se află la Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale.

Mazăre: „Am lucrat ca muncitor forestier“


Edilul Constanţei a acceptat să ne acorde un interviu, în care ne vorbeşte despre viaţa sa. Ne-a povestit despre relaţia pe care a avut-o cu părinţii şi cu fraţii săi, dar şi despre modul în care a ales să-şi educe fiul.

Aţi fost descris, de către vecinii din cartierul în care aţi copilărit (n.r. cartierul bucureştean Drumul Taberei), că încă din acea vreme eraţi liderul găştii. Au povestit că, dacă fraţii dumneavoastră aveau vreo problemă, îi apăraţi mereu, că aţi fost mereu un luptător.

Dacă aşa au zis ei, probabil că aşa o fi. Îi apăram, dar îi mai şi băteam.

Aţi avut o relaţie bună cu cei din cartier?

Nu aş putea spune că am fost un copil model şi extrem de cuminte. Eram destul de zvăpăiat întotdeauna. Dar, da... aşa este. Eram un lider!

Au povestit cum în adolescenţa dumneavoastră aţi reparat uşa de la intrare numai pentru a vi se da voie să plecaţi la munte.

Şi asta este adevărat. Odată, într-adevăr am făcut lucrul ăsta pentru că, mi-aduc aminte, mă condiţionaseră părinţii mei. Îmi aduc aminte că am muncit la uşa aia... am şmirgheluit-o, am dat-o cu cioburi de sticlă şi dup-aia am şmirgheluit-o iar, de mi-au sărit ochii din cap o zi întreagă, dar dup-aia am plecat la munte. Este adevărat, însă, că în vreo două-trei rânduri am şi fugit la munte, fără voie.

Aţi făcut şi alte munci de genul acesta prin casă, pentru a fi lăsat să plecaţi în excursii?

Nu neapărat prin casă, dar îmi aduc aminte că îmi plăcea foarte mult schiul. În perioada respectivă era foarte scump echipamentul de schi şi într-o vară am lucrat undeva în munţi, pe la lacul Vidraru, ca muncitor forestier. Am muncit acolo vreo lună de zile, am strâns bani şi mi-am luat clăpari. Costa o pereche de clăpari cât un salariu bun pe vremea aia.

Ni s-a povestit că tatăl dumneavoastră era un bărbat foarte frumos şi că era sufletul petrecerii. Ni s-a spus că îi semănaţi foarte bine. Este modelul pe care îl urmaţi în viaţă?

Da, eu l-am respectat foarte mult pe tatăl meu. Am avut o relaţie de la tată la copil de tip englezească. Era un părinte mai rece, mai distant, însă am învăţat foarte multe lucruri de la el. A umblat foarte mult prin lume. Dacă vreţi, acelaşi gen de relaţie am şi eu, acum, cu băiatul meu, pe care nu îl tratez cu menajamente sau cu mănuşi.

De cine vă era mai frică în casă?

De mama. Mă bătea dacă luam note proaste, mă controla. Tata nu avea treabă cu asta.

Era drastică, dar făcea prăjituri şi torturi foarte bune...

Şi-a dedicat toată viaţa ei creşterii celor trei copii. Dar ne mai şi chelfănea.

Aţi mai fost pe la Bucureşti? Am înţeles că aveaţi nişte prieteni de familie care nu aveau copii şi care vă luau prin excursii, vă duceau la mare şi la munte.
Văd că aţi aflat destul de multe lucruri. Este adevărat, ei trăiesc şi, acum, avem grijă foarte mare de ei, eu şi fraţii mei. Când am timp, trec să-i văd. Îi ajut din punct de vedere financiar, material. Părinţii mei, din lefurile lor, trebuiau să ne întreţină şi să ne ducă pe la şcoli, iar lucrurile plăcute pentru noi, jocuri, echipamente de sport, ni le luau ceilalţi. Au fost ca nişte părinţi pentru noi.
(Va urma)

joi, 20 noiembrie 2008

FashionTV Party

Club TWO are deosebita onoare de a vă invita la FashionTV Party vineri 21 noiembrie 2008. Pentru prima data in Constanta, acest regal de frumusete este o combinatie unică de muzică şi modă , o spectaculoasa petrecere în stil fashion.

Petrecerea FashionTV aduce impreuna toate marile nume ale designului vestimentar romanesc, recunoscuti si in afara granitelor, fotomodelele cele mai frumoase, specialisti in hair-styling si make-up, precum si un spectacol de stil fara precedent.
Nume ca, Laura Olteanu,Catalin Botezatu, Mihai Albu vor fi prezente cu cele mai noi colectii prezentate de cele mai in voga modele ale momentului Top model Romania, Miss litoral, FTV Model awards.

FashionTV Party, un cocktail perfect de muzica, distractie si moda va fi transmis de echipa FASHIONTV in 200 de tari.

Mazăre este om!

Simt nevoia să vă spun de la bun început un lucru: nu sunt fanul primarului Radu Mazăre. Dimpotrivă!

Nu l-am plăcut niciodată, stilul său de viaţă nu mi se pare potrivit pentru un şef de administraţie publică locală, chiar dacă îi vine mănuşă lui, ca individ. Nu l-am privit cu admiraţie decât atunci când am văzut pasiunea în privirea sa, când până şi lentila camerei de luat vederi era capabilă să preia un strop de adrenalină şi să-l transmită în fiecare fotogramă. Însă, am fost întotdeauna scârbită de modul în care a ştiut să conducă oraşul ăsta. Nu-mi place faptul că încearcă să transforme Constanţa într-un bazar, într-un amalgam de activităţi care-l gâdilă şi-l fericesc, nicidecum în oraşul-port european de care avem nevoie, un loc bun pentru făcut bani, nu pentru îngropat afaceri. L-am detestat atunci când am realizat că nu poţi respira în locurile astea, din punct de vedere afaceristic, decât dacă te aciuezi pe lângă el, că Primăria dă contractele cui trebuie, că Radu pleacă pe plaja Braziliei atunci când noi ne îngropăm în zăpezile de început de ianuarie, că are oameni competenţi care aleg să-i ascundă dezinteresul, că se dă interesat numai atunci când vrea şi că deseori pare un adolescent cu gândul la femei, nicidecum un adult implicat în problemele urbei pe care o conduce, uneori mai mult cu numele. L-am urât de-a dreptul când am văzut că Mamaia îi aparţine, că terenurile retrocedate fără drept revin la el, că totul în oraşul ăsta se leagă de numele Mazăre. Însă, recunosc că l-am admirat atunci când l-am văzut prima dată în compania mamei sale, o femeie pe al cărei chip încă se păstrează frumuseţea tinereţii. Am început să-mi domolesc ura şi să-mi înfrânez repulsia atunci când mi s-a spus: „Radu a fost liderul găştii de copii. Aşa este el. Noi aşa îl ştim de mic“. Am avut, pe de altă parte, ocazia să stau faţă în faţă cu el, să vorbim despre întâmplările copilăriei sale, despre defunctul său tată, despre copilul său şi despre ce a fost în stare să facă numai pentru a-şi atinge anumite scopuri, de-a lungul vremii. Da, am văzut luptătorul. Însă, am văzut şi omul. Nu am mai observat faţa de dandy mioritic, înţolit ca din reviste şi încălţat cu pantofi fistichii, care atrag priviri. Am văzut copilul din Radu Mazăre atunci când a venit vorba despre tatăl său. I s-au luminat ochii şi a domolit glasul. Toate au fost date uitării. Primăria şi Constanţa nu mai existau. Amintirile, însă, erau prezente. Probabil că aşa ne mai este dat să vedem şi omul din spatele afaceristului-primar. Sau când îşi face mea culpa: „Sper că mama nu suferă cu inima din cauza mea“.